Smile... Tomorrow Will Be Worse

Astept sa ma surprindeti.

Povesteste Kate:

Dupa 9 ani.
-Nu imi vine sa cred ca am reusit sa ne creem o viata aici si intr-un fel si o familie...of e asa de frumos. Se gandi Kate...parca mintea ii zboara in alta parte.
-Da este frumos. In seara asta vom implini 5 ani de cand suntem cu baieti. Parca tot nu imi vine sa plec de aici dar e mai bine sa mergem si in orasul nostru natal nu? Si in plus au spus ca vin si baietii si fetele, impreuna cu alti prieteni a lor, David si...cei mai buni prieteni ai lui Andy si Avril.
-Si Bill si Tom am vorbit eu cu ei. Sunt gata de plecare numai noi nu suntem. Haide imbracate si vino jos la masina.
In sfarsit am ajuns si la aeroport. Ma simpt un pic cam rau, ma asez pe unul dintre scaune, trag aer in piept apoi il dau afara. Poate e din cauza emotiilor, cine stie. Kate ma impinge usor si imi face semn, se pare ca in sfarsit urcam. Nu am asteptat asa de mult dar cred ca vom astepta mai mult pana decolam. Ajungem la locuri ne asezam si incepe lunga asteptare. Peste cateva minute ma trezeste Alessia, una dintre dansatoare, rugandu-ma sa ii cedez locul. Eu eram toata transpirata si speriata ma ridic, imi iau geanta si incerc sa fug spre iesire, se pare ca inc anu decolasem. Doi domni au incercat sa ma opreasca intrebandu-ma care este problema mea. Eu nu mai siam ce e cu mine si am inceput sa tip.
-Avionul acesta va exploda!!!
-Ce tot aiurezi? Taci din gura sau o s ate deie jos sa stii ca nu e deloc amuzant. Imi spune Bill, dar se pare ca nu ii reuseste.
-Nu e nici o gluma, va sari in aer. Toti au inceput sa se ridice de la locul lor. Cei de la paza ne anuntau ca ne vor da afara daca vom continua. Riana si cu mine nu ne mai intelegeam de loc, am inceput sa tipam una la alta si pana la urma am coborat din avion. Eu, Riana, Bill, Tom, David si inca patru dansatori, doua fete si doi baieti. David ii anunta pe Andy si Avril sa steie la locul lor si sa nu se miste de acolo. Acesta nu il asculta, o calmeaza pe Avril sii ii spune ca va veni imediat.
Ajungem inapoi de unde am plecat. Politistii ne spun ca nu va mai urca nimeni la bord si ca asta este hotararea lui finala. Riana incearca sa il convinga ca mai sunt inca vreo 20 de prieteni ai nostii care nu pot pleca fara noi.
-Inteleg si imi cer scuze pentru Kate, dar una dintre noi trebuie sa fie la bord. In tot acest timp, Andy vine si se aseaza pe scaunele din spatele meu.
-Kate, vorbestemi spune-mi ce s-a intamplat. Incearca sa ma calmeze Tom, in timp ce Bill era cu Riana si se uitau la avion.
-Am vazut...Nu stiu, am vazut. Am vazut decolarea. Am vazut afara pe geam, am vazut pamantul....si cabina a inceput sa se cutremure, partea stanga a explodat si apoi tot avionul a explodat. Incercam eu sa ii explic printre lacrimi. Uitandu-ma dupa Bill. A fost asa real, de parca totul sar fi intamplat. Incerc sa continui.
Bill, nu o mai poate tine pe Riana departe de mine si aceasta incepe sa comenteze.
-Ai fost in multe avioane care au explodat?
-Ai adormit...continua Riana. Am fosti dati afara din avion si ratam sansa de a mai pleca, din cauza ca ai avut un amarat de vis? " Stati! Avionul va exploda." Serios?
-Singura calatorie pe care o vei face e la spital. Ii spun eu si incepem sa ne batem. Bill ma prinde de mana si Tom o calmeaza pe Riana. Vazand toate acestea Andy se ridica de pe scaun dar nu intervine.
-Si uitei cum pleaca, si noi ramanem. Zice David inghitind in sec.
Deodata se aude o explozie si geamurile se sparg. Toti se uita uimiti spre avion-ul care explodase si apoi se uita la mine.
- Va uitati la mine de parca eu am cauzat asta. Nu eu am cauzat asta.
Dupa toate cele intamplate, peste 3 zile am mers la inmormantare si apoi ne-am intors la hotel. Stateam cu Riana si ne uitam intr-o revista. Imi era destul de cald si am rugat-o sa deschida ventilatorul. Acesta fiind prea lenesa a aruncat cu o revista, facandu-se bucatele si ajugand una dintre ele la mine.Am intors-o si pe spate scria Kent.Unul dintre cei doi dansatori care au ramas in viata sa dus in baie pentru asi face un dus. Fiind aburi si ud pe jos, acesta a aluncat pe gresie, vrut sa se tina de sarma de uscat rufe fara sa isi deie seama ca aceasta se va rupe la greutatea sa. Aceasta s-a rup si s-a prins in jurul gatului sau, lasandul fara aer. Am alergat repede spre camera lui dar cand am ajuns era prea tarziu.
A doua zi ne-am adunat toti in camera noastra.
-Se pare ca ati aflat si despre Kent. Imi pare rau de el, dar mai rau imi pare de noi. Eu impreuna cu Riana am cautat niste informatii despre ce sa intamplat. Sa nu radeti dar, sunt mii de articole despre care oamenii au avut premonitii despre un dezastru. S-au salvat....si apoi au murit.
-Bine, oamenii au murit, si ce? Intreaba David.
-Sa nu ne intelegeti gresit, dar toti supravetuitorii au murit, in aceeasi ordine in care mureau si in accident. Adauga Riana.
-Deci noi am supravetuit. Asta inseamna ca acum o sa murim cu totii? Cine urmeaza?.. Intreaba speriat Andy.
-Toti va uitati la mine, dar.... nu imi aduc aminte.







Nu am avut timp sa scriem tot asa ca o sa mai punem o parte.

Este ceva gen final destination.
Imi place ideea ficului.E interesanta.
Hmm....ea e fata care are viziunile alea nu?
Kent a murit?Cine urmeaza?
Sunt curioasa cum vor reusi sa rupa lantu ala....P.S: luati ceva de taiat metal si il taiati...Taiel da-l draq
Nu am pic de inspiratie pentru un comentariu mai lung
Astept next-ul.
Sunt curioasa care moare urmatoru

Fetelor, mai continuaţi Fic-ul ăsta?